informaţie structurală, izotopică, entropică

Argument By Prestigious Jargon:
using big complicated words so that you will seem to be an expert. Why do people use “utilize” when they could utilize “use” ?

For example, crackpots used to claim they had a Unified Field Theory (after Einstein). Then the word Quantum was popular. Lately it seems to be Zero Point Fields.

—

Argument By Gibberish (Bafflement):
this is the extreme version of Argument By Prestigious Jargon. An invented vocabulary helps the effect, and some net.kooks use lots of CAPitaLIZation. However, perfectly ordinary words can be used to baffle. For example, “Omniscience is greater than omnipotence, and the difference is two. Omnipotence plus two equals omniscience. META = 2.” [From R. Buckminster Fuller's No More Secondhand God.]

Gibberish may come from people who can’t find meaning in technical jargon, so they think they should copy style instead of meaning. It can also be a “snow job”, AKA “baffle them with BS”, by someone actually familiar with the jargon. Or it could be Argument By Poetic Language.

An example of poetic gibberish: “Each autonomous individual emerges holographically within egoless ontological consciousness as a non-dimensional geometric point within the transcendental thought-wave matrix.”

http://www.don-lindsay-archive.org/skeptic/arguments.html

În ceea ce priveşte partea a doua, exact la “argument by prestigious jargon/gibberish” m-am referit cu termenul technobabble.

De fapt este cam ceea ce C. T. Popescu (cred) denumea “limbaj ştiinţifist” într-un articol publicat în Almanahul Anticipaţia acum vreo douăzeci de ani: folosirea de termeni ştiinţifici şi limbaj erudit pentru a impresiona cititorul cu nonsensuri şi fraze goale de conţinut sau de-a dreptul greşite şi inepte — spre deosebire de limbajul ştiinţific. Era o critică la adresa unor scriitori de science fiction, e drept, dar mi-au rămas în minte atât unele exemple (“s-a acoperit cu mantia antineutrinică”, “răpăitul mitralierei laser”) cât şi termenul — şi se poate folosi şi în alte domenii.

Recitind acum ultimul fragment, îmi dau seama că am trecut cam repede peste el… Chimist fiind tind de multe ori să iau ca un dat faptul că lumea este familiarizată cu unele principii (de bază, care se predau în liceu, dar trec cam nebăgate în seamă). Pot spune cu toată sinceritatea că este o bucată de text cu o densitate de inepţii cum rar mi-a fost dat să văd! Detalii altă dată, eventual…

Si asa, de final, mai vreau doar sa spun ca investitia in procedeul de productie a apei saracite in deuteriu este mult prea mare ca cineva sa o scoata pe piata, sa o vanda o data si dupa aceea, daca lumea isi da seama ca e frectie la picior de lemn sa nu mai vinzi niciodata, asa ca ideea de a trage cateva tepe nu ar fi in beneficiul nici unei firme care ar face o investitie la nivelul asta fiindca pur si simplu nu si-ar acoperi nici macar investitia.

Nu in ultimul rand, astfel de apa deja se vinde de mult in SUA, Japonia, Ungaria si Rusia si e folosita deja ca medicament veterinar impotriva cancerului inclusiv in Romania.

Hai totusi cand ne dam cu parerea sa ne documentam mai bine si sa avem mai multa incredere in inteligenta consumatorului de pretutindeni.

ar trebui sa stiti si de ce nu se pot comunica efectele asupra sanatatii create de un produs aflat la phase 3 in studiile clinice. Exista o lege in Romania care nu permite acest lucru tocmai pentru protectia consumatorului. Asta nu inseamna in schimb ca aceste studii nu sunt facute ci doar ca inca nu au fost publicate.

Chiar admiţând că apa asta minune se află în vreo fază de studiu clinic, nu este nici pe departe normal să se încerce vânzarea ei ca medicament înainte de a obţine o confirmare experimentală a efectelor; ba chiar, aş spune, este ilegal.
Pe de altă parte se tot pomeneşte de “studii clinice”, dar nu se oferă nicio referinţă, cu trei excepţii: 1) un medic maghiar care ar fi făcut ceva teste în urmă cu un deceniu, 2) un oncolog din Timişoara şi 3) un dermatolog bucureştean. Toate argumentele sunt de tipul “pacienţii au declarat” şi “bla-bla-bla starea de bine” (validare subiectivă din partea “pacienţilor” şi mărturii — deci valoare probatorie ZERO d.p.d.v. ştiinţific). Şi dintre aceştia trei doar ungurului i-aş putea acorda prezumţia de obiectivitate, necesară pentru confirmarea unei teorii. Ceilalţi… unul este asociat al unei clinici particulare unde foloseşte “apa vie” ca metodă de tratament, iar celălalt promovează o linie proprie de produse cosmetice având “apa minune” în compoziţie — deci adio obiectivitate!

Şi, bineînţeles, faptul că nu are efecte negative, atestat în câteva zeci (sic!) de studii citate în clar în cazul ăsta, nu înseamnă că are efecte pozitive. Ceva ce nu e toxic nu este automat un panaceu.

investitia in procedeul de productie a apei saracite in deuteriu este mult prea mare ca cineva sa o scoata pe piata, sa o vanda o data si dupa aceea, daca lumea isi da seama ca e frectie la picior de lemn sa nu mai vinzi niciodata

Cât de ironic este că tocmai asta s-a întâmplat! Qlarivia este al doilea rebranding al apei dedeuterizate de când au început să vândă “apa de masă mineralizată artificial şi sărăcită în deuteriu”. Faptul că acum au o strategie de marketing mai agresivă nu înseamnă că “noul” produs este mai bun decât “vechiul” produs (apă vie, aqua forte etc.), nici că efectul este altul decât al oricărui alt placebo sau al excipienţilor din tabletele de Antinevralgic… Aceeaşi Mărie cu altă pălărie.

În fapt, tot lobby-ul pentru brand-ul ăsta de apă distilată şi mineralizată se învârte în jurul unor apeluri populiste şi afirmaţii vagi, cuplate cu enormităţi care nici măcar pseudoştiinţă nu pot fi numite. Articolul citat pe situl ApaSaracitaInDeuteriu.ro este pseudştiinţă; ultimul citat pe care l-am dat de pe situl oficial Qlarivia este ceva ce ar face să i se încreţească pielea oricui are noţiuni de bază de fizică, chimie şi biologie.

sa avem mai multa incredere in inteligenta consumatorului de pretutindeni

Slogan de marketing — vorbim de aceeaşi inteligenţă a aceluiaşi consumator care se duce la vrăjitoare să-i “stingă cărbuni” sau la popă să-i “deschidă cartea” pentru deochi? Sau de inteligenţa consumatorului care bea sucuri fără zahăr (deşi îndulcitorii sintetici sunt cel puţin la fel de nocivi pentru organism, iar acidul fosforic, aromele “identic” naturale şi coloranţii sintetici cu greu se poate presupune că au vreun efect benefic!) şi riscă viaţa sa şi a copiilor refuzând să facă vaccinuri (din cauza unor campanii de teoria conspiraţiei) şi apelând la şarlatani homeopaţi în loc să meargă la medic?